Ultimatumul sovietic din 1940 a luat total pe nepregătite autorităţile române, astfel încât ele nu au reuşit să organizeze o refugiere în ordine a celor doritori şi nici nu au putut fi retrase cadrele cele mai devotate ţării din Basarabia şi Bucovina. Din această cauză, exodul a îmbrăcat un caracter de totală dezordine, iar cei care n-au putut pleca la timp au suferit cumplit de pe urma represiunii sovietice.

Oficiale fără... urmare


Scrisoare de recomandare
Subsemnata Felicia Marinca, membru titular al Uniunii Scriitorilor, cu activitate literară şi redacţională de peste 50 de ani, propun ca membru în Uniunea Scriitorilor pe Magdalena Crişan Pereverza. Este de profesie inginer agronom ceea ce presupune o legătură trainică şi directă cu oamenii. Tocmai această profesie a contribuit la cunoaşterea profundă a vieţii, pe care a petrecut-o la ţară. A învăţat să cunoască oamenii în sectorul cel mai important al ţării - agricultura.
Primul său roman Irina are ceva din verva şi spiritul lui Ion Băieşu. Se află permanent în dialog cu lucrătorii pământului, cu funcţionari superiori care răspund de soarta acestora. Dialogurile între personaje sunt fireşti, naturale, credibile. Uneori stârnesc râsul. Amintesc de dialogurile dintre personajele lui Marin Preda.
Autorul, care adeseori este şi personaj principal câştigă simpatia ţăranilor prin comportamentul său degajat, respectuos, uneori chiar afectuos - şi aceasta în ciuda faptului că trebuie să recurgă şi la admonestări pentru anumite nereguli pe care le găseşte, fie la persoană, fie pe ogor, fie în cadrul departamentului administrativ, de organizare, de gestionare a pământului.
Personajele cărţii sunt diversificate: de la preşedinte de C.A.P., primar, la lucrătorii din câmp - chiar şi copiii devin interlocutori, atâta vreme cât ei fac parte din viaţa agronomului-scriitor. El e dator să reacţioneze în toate ipostazele în care e "obligat" să se integreze - fie chiar şi în exerciţiul funcţiunii. Aici relatăm un crâmpei din carte: în toiul unei şedinţe de analiză a muncii din C.A.P. - intră în hohote de plâns o fetiţă de 4 ani care "declară că băieţelul din preajma ei nu vrea să se uite la ea". Bineînţeles, preşedintele a oprit şedinţa şi toţi au consimţit (din Prezidiu) să i se răspundă fetiţei că vor avea grijă ca băieţelul să se uite la ea, ba chiar se vor juca împreună.
Am relatat acest scurt episod lateral, aparent lipsit de importanţă, dar el are efect în contextul desfăşurării acţiunii, face parte din construcţia cărţii şi îi dă farmec. Marchează intenţia scriitorului de a se instala ad-hoc în ipostaze imprevizibile, părăsind "protocolul" major ce se impune într-o şedinţă de analiză a muncii.
Mobilitatea gândirii unui scriitor iese la iveală şi în situaţii surpriză, neprevăzute, neînscrise în ordinea de zi.
Talentul de scriitor este evident şi se relevă pe tot parcursul romanului. Magdalena Crişan Pereverza are şi harul de a întocmi mici monografii, ceea ce impune o cenzură şi rigoare aparte, dar mai ales răbdarea şi priceperea de a selecta faptele, datele, de a le ierarhiza şi evidenţia după gradul lor de importanţă socială şi istorică. Ea a răspuns acestor exigenţe.
Cea mai recentă micromonografie despre A. C. Crişan (invalid din Primul Război Mondial) are onoarea să fie citată în ampla monografie bucovineană a cercetătorului prestigios - profesor - Ion Netea, apărută cu prilejul centenarului Liceului din Frasin unde personajul cărţii, A.C. Crişan, este înmormântat după refugiul din Ardeal.
Magdalena Crişan Pereverza a publicat şi o carte cu poeziile lui A. C. Crişan şi a dovedit capacitate de selecţie literară.
Talentul de prozator şi cel de îngrijitor de ediţie s-au dovedit benefice în perspectiva ideii de calitate a producţiei noastre literare.
Cred că Magdalena Crişan Pereverza şi-a îndeplinit condiţia de calitate a creaţiei literare şi merită să fie primită în rândurile slujitorilor condeiului.
22.02.2011
Felicia Marinca